Panorama
Panorama
Hu | Ro | En
Rezervare
Data sosirii:
Data plecării:
Adult:
Copii:
Camere:
Mai departe
Vă aflaţi pe situl renumitului han „Gizi csárda” din Odorheiu Secuiesc, care este o ofertă şi o invitaţie pentru Dvs. din partea colectivului de...
Călătorul, care vrea să viziteze aceste meleaguri ajunge în judeţ prin calea...
Ro. 535600, Odorheiu Secuiesc  |  Str. Nyírő József Nr. 3  |  Telefon: +40 266 215 902 ...
header-Gizicsarda
Obiective
Judeţul Harghita
|
Odorheiu Secuiesc
Călătorul, care vrea să viziteze aceste meleaguri ajunge în judeţ prin calea ferată sau pe şoseaua naţională în multiple puncte de acces, judeţul fiind accesibil direct din Sfântu Gheorghe, Baraolt, Sighişoara, Sovata, Deda, Piatra-Neamţ, Comăneşti sau Târgu Secuiesc aproape la fel de uşor, dar în mod sigur parcurgând trasee care prin pitorescul lor reprezintă delectare pentru ochiul şi sufletul călătorului.

Numele "Harghita" este de origine necunoscută. Specialiştii în lingvistică nu au fost capabili să dea o explicaţie ştiinţifică privind originea sa, dar în datinile locale trăieşte legenda, conform căreia este numele unei fete a unei căpetenii ai hunilor. Muntele vulcanic, unul din cele mai importante masive din Carpaţii Orientali, paralel cu Munţii Ciucului, care e vizibil aproape de pe tot cuprinsul judeţului, poartă acest nume din vremuri arhaice. Judeţul nostru a fost denumit după acest masiv muntos, muntele legendar al secuilor. Vârful cel mai înalt este Vârful Harghita-Mădăraşi, de 1801 m.
În afara de masivul Harghitei mai trebuie amintite Munţii Ghiurgheului, Munţii Gheorghenilor şi ale Ciucului, Hăşmaşului, Călimanului, Dealurile Târnavelor, Masivul Ciomatului, etc. După această simplă înşiruire de nume devine evident faptul, că peste 60 % a suprafeţei judeţului este constituit din munţi şi dealuri. Între diferitele zone de locuit ale judeţului există o diferenţă de altitudine de peste 400 de metrii.
Clima în depresiunile intramontane este mai aspră, de fapt cea mai aspră dintre toate zonele populate ale ţării, dar în vestul judeţului clima este mult mai blândă, mult asemănătoare cu restul Bazinului Transilvaniei. După spusele călătorilor clima depresiunilor intramontane seamănă mult cu clima Estoniei sau a zonei de mijloc a Suediei. Cea mai mare temperatură (+36,5° C) a fost măsurată la Odorheiul Secuiesc în 1952, cea mai scăzută (- 35 °C) în 1929. Perioada răcoroasă uneori ţine peste 43 % din anul calendaristic. Din cauza acestei clime aspre zona este cunoscută drept "polul frigului" din România.
Munţii se împart în două categorii distincte - cei dinspre vest sunt de origine vulcanică, restul - cu unele excepţii notabile - de origine tectonică.
Activitatea vulcanică de odinioară se manifestă în numeroase activităţi postvulcanice. Oriunde mergem pe teritoriul judeţului, întâlnim izvoare de apă minerală. Geologii au catalogat peste 2000 de astfel de surse de apă. Multe dintre ele au fost îmbuteliate de-a lungul timpurilor, unele dintre ele au fost cunoscute în toată Europa chiar acum peste 150 de ani.
În zonă precipitaţiile anuale sunt de aproximativ 600-800 litrii/m2. Opt râuri îşi împart între ele judeţul în tot atâtea bazine hidrografice, toate izvorând aici: în partea sudică Oltul, Homorodul Mare şi Homorodul Mic, la est Bistriţa, Trotuşul, Bicazul Mic şi Bicazul Mare, în nord Mureşul, în vest Târnava Mică şi Târnava Mare.

Două dintre ele au fost imortalizate în legende - Mureşul şi Oltul. Dar avem şi două lacuri "legendare". Lacul Sfânta Ana, unicul lac format în craterul unui vulcan din Europa, în masivul Ciomatului la altitudinea de 950 metrii în sud. Un alt lac, care are legendele sale este Lacul Roşu, în est, în amonte de Cheile Bicazului, la poalele vârfului Suhardul Mic, născut după o alunecare masivă de teren în vara anului 1837.
Judeţul este deosebit de bogat în minereuri: andezite, bazalturi, tufe, marmoră, sare, cupru, fier, mercur - şi am enumerat numai lista parţială a bogăţiilor.
Judeţul este format din Scaunele Secuieşti de odinioară - al Odorheiului, al Ciucului, Gheorghenilor şi Casinului - şi zona Topliţei şi Tulgheşului în nord. Suprafaţa totală este de 6639 km2.
În 1968 s-a renunţat le împărţirea teritorială de tip sovietic şi au fost create noile structuri teritorial-administrative, judeţele. Reşedinţa noului judeţ trebuia să fie Odorheiu Secuiesc, dar ca urmare a demonstraţiilor stradale a locuitorilor săi, sediul judeţului a fost mutat la Miercurea-Ciuc.
În zilele noastre este al doilea oraş al judeţului Harghita după numărul locuitorilor: la 1 ianuarie 1996 a avut 39.484 locuitori. Din punct de vedere al traficului rutier are o poziţie avantajoasă, pe cale ferată însă este capăt de linie. Este centrul economic şi cultural al zonei Odorhei, treimea vestică a judeţului Harghita, oferind numeroase valori ascunse vizitatorilor.
Fotógaléria
motivum
Gizi Fogadó és Csárda, Odorheiu Secuiesc, Str. Nyírő József, Nr. 3
facebook-Gizicsarda
WEBDESIGN BY SIGMANET® ALL RIGHTS RESERVED